Sinagoga Evreiască din Constanța – Discuții noi despre o problemă veche

Prin anul 2008, împreună cu bloggerul constănțean ddumi, exploram Zona Peninsulară a Constanței. Era pentru prima oară când vedeam cu adevărat Sinagoga Evreiască Așkenazi. În poza din stânga îmi era surprinsă escaladarea și explorarea interiorului clădirii.

Spre norocul meu, mulțimea de maidanezi din curtea interioară din vecinătate – pe care i-am observat de abia după ce am făcut primul salt în interior – nu m-au deranjat. În interior am văzut o frumusețe de clădire, în ciuda calității negative de Ruină. Am observat că multe culori și multe detalii încă au rămas, așa că mi-am scos din buzunar aparatul de calitate modestă și am făcut ceea ce urma să fie primele poze din interiorul Sinagogii Evreiești din Constanța.

Văzându-mi aceste poze acum câteva zile, o cititoare româncă a blogului meu, stabilită în Washington DC, SUA, a decis să dăm viață unei pagini de Facebook, unde să readucem în discuție problema nu doar a acestei Sinagogi dar și a altora de pe teritoriul României. Puteți găsi această pagină aici. De data asta, discutăm în Limba Engleză căci vrem suportul Internațional a oricărei entitate ce ar putea ajuta în recondiționarea acestui lăcaș de cult-monument al orașului Constanța. În timp record am fost abordați deja de către www.jewish-heritage-europe.eu, o pagină web ce dorește să faciliteze legătura eficientă între proiecte și teme privind comunitatea Evreiască.

Sinagoga Evreiască din Constanța a fost construită în perioada 1910-1911 (construcția a fost autorizată la 12 Aprilie 2010). Este structurată pe trei registre orizontale: soclu, parter și etaj. În exterior, ferestrele și ușile au decorații de influență maură. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei nave, puternic marcate în exteriorul navei principale. Decorații tradiționale evreiești sunt întâlnite și în interior. ^[1]

Prin anul 2006, Presa menționa starea avansată de degradare a acestei clădiri și nota lipsa unei inițiative de a fi reparată. În anul 2011, Sinagoga a împlinit un deceniu de existență iar în 2012 Presa discuta din nou situația, venind cu detalii noi:

[…] în document menţionându-se: clădirea va avea o înălţime de 13 metri, pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă. Iniţiativa construirii unui astfel de templu la Constanţa a aparţinut preşedintelui Comunităţii israelite din Constanţa, P. Şapira, iar construirea lăcaşului de cult mozaic s-a făcut după un proiect realizat de Anghel Păunescu. Menționa într-un articol în același an 2012, cotidianul Cuget Liber. ^[2]

Același articol menționa următoarele:

„La Constanţa nu va mai exista nici un evreu“
„În România nu sunt decât doi rabini practicanţi, la Bucureşti şi Timişoara. La Constanţa nu există nici măcar un cantor. Asta, într-o comunitate care înainte de 1941 număra 2.500 de membri. Astăzi la Constanţa nu se mai găsesc decât vreo 50 de evrei care iau parte activă la viaţa comunităţii, majoritatea oameni în vârstă”, povesteşte cu tristeţe Carol Friedman. Din păcate, numărul etnicilor din această categorie este în continuă descreştere, iar eforturile pe care încearcă Friedman să le facă, sperăm să nu fie în zadar.

„Dacă nu se întâmplă o minune, în 10 – 15 ani, la Constanţa, nu va mai exista nici un evreu”, menţionează şeful comunităţii evreieşti.

Voinţă şi fonduri sunt, autorizaţii… ioc!
Comunitatea Evreilor din Constanta a încercat, acum câţiva ani, să salveze Sinagoga Mare din Constanta, dar se pare că eforturile au fost zadarnice, ajungând să se împiedice în… autorizaţii.

„Restaurarea clădirii costă într-adevăr foarte mult, dar asta nu este o problemă foarte mare. Vom demara o campanie de strângere de fonduri, vom primi fonduri şi de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa, însă ne-am împotmolit serios în obţinerea unor autorizaţii. Nu am primit însă cadastrul, iar de vină pentru asta sunt autorităţile bucureştene. Singura soluţie pentru salvarea clădirii este ca Federaţia comunităţilor din România, cu sediul la Bucureşti, să ne ofere autorizaţia de construcţie. Nu văd de ce un lăcaş de cult în care există prevederi legale democratice nu se poate rezolva o simplă autorizaţie, dar asta este România. Noi continuăm campania… dar aşteptăm să se schimbe cu ceva regimul democrat”

După cum găsit menționat și în articol, Carol Friedman este șeful comunității evreiești. Această comunitate își are sediul pe Str. Sarmisegetusa nr. 3. Am de gând să vorbesc cu domnul Friedman despre această nouă inițiativă și poate de data asta chiar rezolvăm ceva!

Până atunci, voi puteți ajuta prin suportul vostru pentru asemenea cauze! Repet, intrați pe pagina de Facebook nou creată și arătați-vă interesul, pentru o cauză nobilă și pentru un oraș mai modern!

[LE] Mai 2013

M-am retras ca admin de pe această pagină, căci nu pot garanta nimic vizavi de continuitatea ei, dar sper să prindă la public bine și să schimbe ceva. E păcat că oamenii din generația anterioară nu știu încă ce-i ăla Google sau Facebook, pentru a-și da seama de interesul oamenilor, non-evrei, pentru asemenea clădiri.